Nnadozie a crescut într-o familie plină de băieţi şi bărbaţi, care au încercat, rând pe rând, să devină fotbalişti profesionişti. Cu toate astea, dorinţa tinerei de a-şi încerca norocul în fotbal nu a fost primită cu entuziasm, ci din contră. 

"Nu am fost bine văzută în familie. Nu mă lăsau niciodată să joc, mai ales tata. De fiecare dată când voiam să joc fotbal, îmi spunea mereu că fetele nu fac asta. Îmi mai spunea 'uită-te la mine, eu nu am reuşit. Fratele tău a jucat şi el, nici el nu a reuşit. La fel şi vărul tău. De ce vrei să alegi asta? De ce nu vrei să te duci la şcoală şi să faci alte lucruri'", a declarat fotbalista de 22 de ani pentru CNN. 

În istorie la doar 19 ani

În ciuda criticilor şi a lipsei de sprijin din partea familiei, Nnadozie a continuat să joace fotbal cu un singur vis în minte: să îmbrace tricoul naţionalei Nigeriei. Mama sa a ajutat-o foarte mult în îndeplinirea visului, ducând-o adesea la casa mătuşii sale, unde se putea juca în voie fără să o certe nimeni. 

Drumul, însă, de la un mic orăşel din Nigeria până în fazele eliminatorii ale Cupei Mondiale, nu a fost deloc uşor. Pentru Nnadozie, însă, e ceva la care se uită cu mândrie. Portăriţa nigeriană a devenit un star mondial după ce a fost cel mai tânăr portar care nu primeşte gol la o Cupă Mondială feminină în 2019. Avea doar 19 ani atunci. Nnadozie a jucat trei meciuri la turneul din Franţa, arătând încredere, dar şi autoritate, la un nivel asociat adesea cu fotbaliştii cu experienţă. 

"Iniţial, eram al doilea portar al echipei. În al doilea meci, când antrenorul mi-a spus că voi juca, am fost foarte speriată, pentru că eram încă foarte tânără. Plângeam deja. Unele dintre colegele mele au venit la mine şi mi-au spus că mă descurc, că ele cred în mine. Mi-au spus că dacă Dumnezeu crede în mine, şi eu trebuie să o fac", a rememorat Chiamaka. 

Nigeria a câştigat cu 2-0, iar Nnadozie a intrat în istorie. 

În 2023, Nnadozie are deja o listă impresionantă de reuşite, atât pentru echipa de club cât şi pentru naţională. La Cupa Mondială din 2023, Nigeria a ieşit din grupe, cu Nnadozie în poartă. Ţara africană a terminat pe locul 2 într-o grupă cu Australia şi Canada, şi a terminat două meciuri fără gol primit. În optimi, Nigeria a cedat în faţa campioanei europene Anglia. 

În meciul din grupe contra Canadei, Nnadozie a întâlnit-o pe Christine Sinclair, împotriva căreia jucase şi în urmă cu doi ani. Sinclair a obţinut un penalty în repriza secundă a meciului, iar povara a căzut pe umerii lui Chiamaka. 

"În urmă cu doi ani, am jucat contra Canadei şi eu am făcut o greşeală, iar Sinclair a înscris. Aşa că la Cupa Mondială, când a pus mâna pe minge ca să bată ea penalty-ul, nu mă puteam gândi decât la un lucru: "Nu tu iarăşi"", a explicat sportiva nigeriană. 

Dar Sinclair a şutat în stânga porţii, zonă în care sărise şi Nnadozie, aşa că tabela a rămas nemodificată. De altfel, tehnica de apărare a penalty-urilor este una dintre armele care arată că un portar îşi merită locul în primul 11, iar Nnadozie se apropie de un nivel extrem de înalt la acest capitol. Ea şi-a salvat şi echipa de club, Paris FC, în meciurile de calificare în Liga Campionilor contra lui Arsenal Londra, salvând în faţa Alessiei Russo şi Fridei Manuum. 

În următorul meci, Nnadozie a apărat un penalty şi contra lui Dominique Janssen, de la Wolfsburg. 

Care e secretul lui Nnadozie la penalty-uri? 

"Ca să fiu sinceră... nu e nicio presiune. Sigur, există echipa care aşteaptă asta de la mine, dar pentru mine persoanl nu există presiune. Când sunt calmă, mă înţeleg mai mult pe mine", a mai declarat sportiva. 

Nnadozie, deşi extrem de apreciată în poartă, a început fotbalul ca jucător de câmp. Abia în 2012 a ajuns, de conjunctură, în poarta echipei sale din Nigeria şi a decis să rămână acolo. 

"Dacă vrei să fii în echipa asta, trebuie să fii portar", i-a spus şi antrenorul de la acea vreme. 

În 2016, când Nnadozie a reprezentat Nigeria la Cupa Mondială U17 din Iordania, tatăl ei a revenit la sentimente mai bune. 

"O dată, când jucam contra Angliei, mama l-a întrebat dacă o cunoaşte pe fata din poartă. Şi el a fost "e fata mea?". Mama i-a spus că da, şi acum joc pentru Nigeria la televiziunea naţională. A fost foarte fericit. Când am venit acasă, m-a îmbrăţişat, şi-a sunat prietenii şi le-a spus că fata lui s-a întors acasă", a rememorat Nnadozie, zâmbind.