Întrebat care e cea mai importantă lecţie învăţată din meciurile internaţionale arbitrate, Istvan Kovacs a vorbit despre "faptul că prima impresie e cea mai importantă în teren, ca arbitru. Deciziile bune din primele minute câștigă respectul jucătorilor și de aici vine automat și aprecierea lor. Iar, per total, din toată experiența mea, internațională și internă, lecția asta: cu cât muncești mai mult, cu atât ești mai respectat".

Cel mai amuzant moment al carierei... la Galaţi 

"M-a bufnit râsul o dată, țin minte, când spectatorii, la cinci minute distanță, și-au schimbat total atitudinea față de mine! Era un meci la Galați, acolo unde tribunele sunt foarte aproape de gazon. La o fază, fanii au cerut să acord cartonaș galben. Nu se impunea, nu am acordat și… a început nebunia! M-au făcut în toate felurile, mai cu seamă un grup de trei bărbați, cei mai vocali. Peste cinci minute, fix în același colț al terenului, fault! Mi-am dus mâna la buzunar să scot cartonașul galben, dar înainte de asta m-am uitat fix spre cei trei care mă înjuraseră cel mai tare. În secunda când am scos cartonașul, au început să urle și să aplaude: băăă, ești cel mai tare, cel mai bun, bravooo!", a mai declarat Istvan Kovacs pentru Prosport. 

Istvan Kovacs putea pleca în Germania înainte să devină arbitru în Liga 1 

"Eu am absolvit facultatea de Educație Fizică și Sport când eram arbitru la Liga 3. Și am primit o ofertă de job în Germania, pe specializarea aceasta. Unchiul meu era deja în Germania, fratele mamei. Și m-am îndreptat spre această direcție. Am tradus toate documentele, oferta era clară și interesantă, toate detaliile erau puse la punct ca să plec. Doar că, într-o zi, sună acasă, la Carei, telefonul fix. Ridic receptorul: „Vezi că ești promovat în lotul lărgit A de arbitri, al primului eșalon!”. Am crezut că e o farsă de-a colegilor mei arbitri, din județ, și într-o secundă i-am răspuns: „Astea sunt glume proaste, să-ți fie rușine, ție sau cui a inventat chestia asta!”. Și.. pac! Am trântit receptorul. Peste un minut, sună iar. Când am ridicat, mi-a zis din prima: „Dacă mai închizi o dată telefonul, ia-ți adio de la șansa asta!” Era Gheorghe Constantin, președintele CCA de la acea vreme (șeful arbitrilor, cunoscut drept Costică Vâlcea – n.n.). Iar eu nu-I recunoscusem vocea, nici nu-mi imaginam că poate fi real ce se întâmplă, cum eu arbitram la Liga 3", a completat acesta.