Cronometrarea. În cazul renumitului circuit de ciclism, această misiune a fost asumată de Tissot, în timp ce Omega va fi deja la a 31-a Olimpiada. Ambele branduri de ceasuri produse de Swatch Group se vor putea baza pe expertiza Swiss Timing, o filială a gigantului producător elvețian de ceasuri care de cinci decenii nu doar cronometrează diferite probe sportive, dar inventează noi tehnologii pentru a realiza acest lucru. Obiectivul: tot mai multă precizie, date prelucrate și informații difuzate în timp real.

Recent, Omega a inaugurat numărătoarea inversă până la Jocurile Olimpice: câte ore, minute, secunde au mai rămas până la ceremonia de deschidere. Din 1932, firma a dezvoltat și introdus unele dintre cele mai importante tehnologii de cronometrare din domeniul sportului, pentru a înregistra victoriile și recordurile celor mai buni sportivi din lume. „Anul viitor vom sărbători, de asemenea, spiritul de pionierat al Jocurilor Olimpice de la Paris, unde a început totul”, a declarat recent Raynald Aeschlimann, președintele Omega. 

Misiunea Omega: să se asigure că toate datele sunt 100% exacte, pentru ca pe podium să urce sportivii cu cele mai bune performanțe. La Jocurile de la Tokyo, din 2021, Omega a cronometrat și procesat peste 1,3 milioane de rezultate și date... A fost cea mai mare implicare a mărcii într-un Joc Olimpic în optzeci și nouă de ani. Cifrele vorbesc de la sine: în total, au fost cronometrate 339 probe din 33 de sporturi diferite. Pentru a realiza acest lucru, a fost nevoie de 400 de tone de echipamente, 530 de cronometre profesioniste și 900 de voluntari. Au fost proiectate 350 de tablouri de bord adaptate tuturor sporturilor, precum și 85 de tablouri de bord publice, toate conectate prin 200 km de cabluri și fibre optice. În total, au fost măsurate 171 de recorduri olimpice și 32 de recorduri mondiale. 

În Japonia, brandul a folosit tehnologiile sale emblematice de măsurare, precum pistolete electronice de start  și camere  foto-finish, capabile să surprindă 10.000 de cadre pe secundă. În 2011, au fost introduse noi blocuri de star ce pot măsura forța de împingere a alergătorilor și pot detecta mai bine cine a furat startul. Și nu sunt decât două exemple. 

Care va fi noua frontieră de cronometrare anul viitor, la Paris? Fără îndoială senzorii de mișcare și sistemele de poziționare, deja utilizate în șapte evenimente sportive de la Tokyo. Date care nu fac parte din regulament, dar care permit spectatorului să fie mai ”implicat” în competiție, aflând, spre exemplu, care este viteza unei mingii pe câmpul de tenis, dar și viteza dezvoltată de un înotător, sau poziția alergătorilor. „Acești senzori de mișcare pe care îi creăm de aproape zece ani și pe care îi aplicăm la anumite sporturi îi ajută considerabil pe sportivi, dar și pe antrenori, comentatori și pe spectatorii care se uită la televizor”, a explicat Raynald Aeschlimann. Cu șase camere, putem, de exemplu, să știm viteza, înălțimea sau lungimea săriturii unui patinator artistic”.