Noile modificări pe care Agenția Mondială Antidoping (WADA) le pregătește în privința regulamentelor antidoping merg în direcția unei mai mari flexibilități legate de utilizarea involuntară. Există, totodată, posibilitatea introducerii unor cantități minime care să nu fie sancționate, potrivit Gazzeta dello Sport.

WADA își va actualiza regulamentul antidoping cu modificări care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Aceste schimbări vizează o mai mare flexibilitate din partea agenției în ceea ce privește cazurile de dopaj involuntar și prezența unor cantități infime de substanțe interzise detectate în teste.

În urmă cu câteva zile, directorul general al WADA, Olivier Niggli, a declarat: „Astăzi există o problemă de contaminare. Asta nu înseamnă că există mai multe cazuri de acest gen decât în trecut, ci că laboratoarele sunt mai eficiente în detectarea unor cantități infime de substanțe.

Cantitățile sunt atât de mici încât te poți contamina făcând lucruri inofensive. Adevărul este că auzim o mulțime de povești și înțelegem opinia publică care poate ajunge să creadă că se consumă orice fel de substanțe.”, a spus Niggli.

Ce se schimbă din 2027

Printre principalele noutăți se numără redefinirea conceptului de „sursă contaminată”. Nu se va mai vorbi, așadar, de „produse contaminate”. Noul termen introdus de WADA este mai larg și include surse precum alimente sau băuturi, contaminare de mediu sau expunere prin contact cu o altă persoană sau cu un obiect atins de aceasta.

Astfel, de exemplu, în cazul italianului Jannik Sinner – ingestia involuntară de clostebol prin intermediul unui masaj efectuat de fizioterapeutul său, care folosea un spray ce conținea această substanță – ar fi fost, din acest punct de vedere, comparabil cu cel al polonezei Iga Swiatek, adică o contaminare printr-un produs legal. În astfel de situații, constatarea absenței totale a neglijenței poate duce la reducerea completă a perioadei de suspendare.

De asemenea, cazul în care a fost implicată Simona Halep, asemănător cu cele ale italianului și polonezei, poate fi introdus în această categorie.

O altă schimbare importantă este implementarea unei liste cu o serie de cantități minime de substanțe interzise, sub care nu ar mai fi declanșată nicio procedură împotriva sportivului.

Amintim că Simona Halep a fost depistată pozitiv la un test antidoping în august 2022. Aceasta a luptat timp de doi ani pentru a-și arăta nevinovăția, ITIA luând decizia ca românca să primească o pedeapsă de patru ani la acea vreme. Totuși, hotărârea a fost schimbată odată cu apelul făcut de Halep la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, care i-a micșorat sancțiunea de la patru ani la nouă luni, aceasta nefăcându-se vinovată de o eroare sau o neglijență semnificativă.

Asemenea lui Swiatek, Simona Halep s-a confruntat cu ingerarea unei substanțe interzise în mod involuntar, în urma contaminării unui produs. Halep consuma un supliment alimentar cu colagen, în timp ce Swiatek a utilizat un medicament reglementat fără prescripție medicală (melatonină), fabricat și comercializat în Polonia.

Diferența între cele două cazuri a stârnit numeroase dezbateri în spațiul public, în contextul în care Swiatek a fost suspendată doar o lună de ITIA. De asemenea, italianul Jannik Sinner, testat pozitiv în două rânduri la un anabolizant (clostebol), în luna martie, nu a primit nici o zi de suspendare.

Totodată, se pune problema modului în care autoritățile din tenis au făcut public anunțul privind testarea pozitivă a sportivilor: spre deosebire de Halep, a cărei testare pozitivă la substanța interzisă roxadustat a fost anunțată la scurt timp, și, astfel, românca a fost supusă criticilor până la identificarea sursei de contaminare, italianul și poloneza s-au bucurat de o totală discreție, până la soluționarea cazurilor în care au fost implicați.