"Drumul spre Stâna lui Burnei pe Valea Rea este rupt la 5 kilometri în amonte de confluenţa cu Zarna! Vă rugăm să renunţaţi la toate planurile de acces spre Moldoveanu", se arată într-o informare transmisă de Salvamont Argeş.

Conform aceleiaşi surse, salvamontiştii şi alte forţe solicitate în sprijin încearcă să evacueze oamenii rămaşi în partea superioară a drumului.

Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf montan din România (2.544 de metri), reprezintă pe timpul verii un punct de atracţie pentru un număr foarte mare de turişti.

***

Deși ultima măsurătoare oficială a Vârfului Moldoveanu a avut loc în urmă cu aproximativ 40 de ani, se presupune că înălțimea sa ar putea să fi suferit modificări în timp, cel mai probabil din cauza proceselor naturale de eroziune.

Înconjurat de alte culmi impresionante care ating și ele altitudini considerabile, precum Negoiu, Viștea Mare sau Lespezi, Moldoveanu se ascunde privirii celor care urcă pe Transfăgărășan. Priveliștea devine vizibilă abia de pe creasta Făgărașului, după ce treci de Negoiu și cobori în vale. Sentimentul de a fi în cel mai înalt punct al României este unul deosebit, greu de exprimat în cuvinte, o experiență unică pe care fiecare iubitor de munte ar trebui să o trăiască.

Un obiectiv de neratat... în condiții prielnice

Pentru pasionații de drumeții montane, Vârful Moldoveanu reprezintă un obiectiv esențial. Emoția pe care o simți când ajungi pe vârf, respirând aerul curat și savurând liniștea muntelui, este de neegalat. Pentru a ajunge pe acest vârf, există trei trasee principale, fiecare cu farmecul său aparte și provocările specifice, însă recomandarea expresă a Salvamontului, pentru moment, este să nu ne facem astfel de planuri.

Dincolo de cifrele și măsurătorile oficiale, Moldoveanu este recunoscut pentru emoțiile pe care le trezește în sufletul celor care au ocazia să-l admire, fie de la distanță, fie de aproape. Pentru mulți, a ajunge pe Moldoveanu reprezintă o experiență care le schimbă perspectiva asupra lumii, oferindu-le o senzație de libertate și împlinire.

Legendele

Povestea Vârfului Moldoveanu este adânc înrădăcinată în istoria și cultura locală. Primele mențiuni despre Munții Făgăraș, în care se află Moldoveanu, datează din secolul al XV-lea, când acești munți erau descriși pe hărți ca fiind inima geografică a Carpaților. De-a lungul timpului, vârful a devenit subiectul multor legende și mituri, care au contribuit la aura sa misterioasă.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale Vârfului Moldoveanu este legătura sa cu folclorul local. Se spune că vârful ar fi fost numit astfel după un cioban din Moldova care a arendat zona pentru turma sa de oi. De-a lungul secolelor, Moldoveanu a fost văzut nu numai ca un punct geografic, ci și drept un element esențial al identității românești, simbolizând tenacitatea și puterea de a depăși orice obstacol.

În trecut, Moldoveanu a fost adesea confundat cu alte vârfuri montane. Până la începutul secolului XX, Negoiu era considerat cel mai înalt vârf din România, însă măsurătorile moderne au corectat această eroare, stabilind că Moldoveanu este, de fapt, cel mai înalt punct al țării. Această rectificare a consolidat și mai mult statutul vârfului, care a devenit astfel un loc de "pelerinaj" pentru pasionații de munte din toată țara.