"Am fost testat de 500 de ori şi nu am picat niciodată un test antidrog. Nu există modalităţi să eviţi testarea. Când urinam în pahar şi ei testau urina, eu treceam mereu. Realitatea este, însă, că aceste substanţe, mai ales cele care îţi oferă cele mai multe beneficii, au o durată de viaţă de patru ore. Alte substanţe, cum ar fi anabolizantele sau canabisul, au o durată mai mare până ies din organism", a declarat Lance Armstrong, conform bycycling.com. 

Drogul cu cea mai mare eficienţă menţionat de Armstrong era EPO, adică eritropoietina, un hormon care creşte numărul celulelor roşii, crescând oxigenarea sângelui, îmbunătăţind astfel performanţa. 

"Dacă fumezi un joint şi te duci la muncă, să conduci un tractor, în două săptămâni tot pozitiv eşti. Cu EPO, care este combustibilul care a schimbat sportul de anduranţă, în patru ore nu mai iese nimic. Faceţi voi calculele", a mai spus Armstrong, făcând referire la faptul că, dacă lua EPO la începutul unei curse, până la finalul acesteia deja medicamentul îi ieşea din organism. 

După ani de speculaţii şi acuze aduse de detractorii săi, şi negare continuă din partea lui Armstrong şi a echipei lui, ciclistul a mărturisit, într-un interviu din 2013 că, de fapt, s-a dopat. 

Cele şapte titluri obţinute la Turul Franţei i-au fost luate imediat şi Armstrong a primit interdicţie pe viaţă din orice competiţie de ciclism. În plus, acesta a fost lăsat fără medalia olimpică şi a trebuit să plătească 5 milioane de dolari guvernului SUA. 

Acum, Armstrong este gazda unui podcast despre ciclism, alături de George Hincapie, fostul său coechipier, Johan Bruyneel, fostul său manager, şi JB Hager.